 |
|
 |
|
miranda
Administrator
Data inscrierii: 19/Noi/2006
Mesaje: 178
|
|
 |
|
 |
|
 Trimis: 30/01/2007 16:16 Titlul subiectului: Un subiect mai delicat: religia |
 |
|
Am avut de curand o discutie mai filosofica cu niste amici pe tema religiei, unul dintre ei (dupa cateva pahare, e adevarat) tot cerea inversunat dovezi ale existentei divine.
Problema asta mi-am pus-o si eu de multe ori. Inclin foarte tare sa cred ca religia e, vorba lui Eminescu, "o fraza, de dansii inventata, ca cu a ei putere sa va inece in jug". Cred ca teoria prezentata in Codul lui da Vinci este foarte plauzibila.
Cu toate acestea, recunosc ca este trebuință de religie. Altminteri majoritatea populatiei ar innebuni. Religia are, in primul rand, un rol educativ: posturile sunt folositoare pentru organism, cele 10 porunci si cele 7 pacate te ajuta in crearea unei bune conduite si asa mai departe. Mai are si rolul de a explica, intr-un mod metaforic, pe intelesul maselor, unele fenomene stiintifice. In plus, ofera un suport psihologic celor bolnavi, saraci, asupriti etc.
Cu practica religiei (pe cea ortodoxa o cunosc) nu prea sunt de acord, cu averile manastirilor care au mana de lucru gratis (sunt tinuti acolo o înșiruire de oameni saraci, care, in schimbul unei ciorbe chioare, muncesc cate 12 ore pe zi), cu preotii care pretind diverse dari, dar nu platesc impozit, din cate am inteles. Si nici cu statutul femeii, care trebuie sa intre cu capul acoperit, nu are voie sa intre in altar si altele. De ex., m-am crucit la un botez, unde era o pereche de nasi cu fiul lor de vreo 10 ani. Ei bine, mergeau, in ordine, nasul, baiatul si apoi nasa cu copilul in brate.
Si, cu toate acestea, nu pot spune ca sunt atee convinsa. Imi place sa merg la nunti si la botezuri, iar cand sunt intr-o situatie disperata, inițialul gand e "Doamne, ajuta!". |
|
| Autor |
Mesaj |
|
|
|
|
carmenitas
Just fabulous
Data inscrierii: 23/Noi/2006
Mesaje: 14
|
|
|
|
|
|
| Trimis: 07/02/2007 12:33 Titlul subiectului: |
|
|
Si eu pot sa zic ca am nevoie sa cred intr-o entitate superioara. Ca oricine altcineva, zic si eu un "Doamne ajuta!" atunci cand mi-e greu.
Nu merg la biserica decat in perioada sarbatorilor mari. Nu in biserica imi gasesc neaprat linistea. Ma dezgusta numeroase din ce se intampla in institutia bisreiceasca. O fi popa reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant...dar,,,,nu cred ca este valabila si la majoritatea popilor din zilele noastre, mai ales la cei din zonele urbane. De asemenea, nu-mi plac mare parte din bisericile noastre ortodoxe. Si aici ma refer la interioarele foarte incarcate si la asa-zisele icoane care de fapt sunt niste postere. Adica daca chiar vrei sa ai icoane, ia icoane pictate de cineva cu talent, nu afise descarcate de pe net... Sincer, ma simt mai bine in bisericile austere, de regula cele catolice, unde arhitectura este impresionanta si te copleseste. Te face sa te simti mic, in fata unui spirit urias. Nu sunt incarcate, si nu-ti distrag atentia din ceea ce ar trebui sa faci in biserica...sa te rogi, sa meditezi...etc.
Dar cum zicea si Miranda, oamenii trebuie sa creada in ceva. Trebuie sa fie tinuti sub control, pt ca altfel ar fi un haos. S-ar muta Sodoma si Gomora in timpurile npoastre.
Pe de alta parte nici prea multa infuzie de crednta si practici religioase nu este buna. Uitati-va ce se intampla mai ales prin Moldova in timpul -procesiunilor religioase. Oamenii sunt pur si rudimentar indobitociti. Se bat ca chiorii pt a ajunge in fata la moaste, pt a lua mai multa apa sfintita, pt a primi o bucata de paine...etc. Ori daca asta este spiritul crestin....sa fim seriosi...
Din cele mai vechi timpuri biserica a controlat omenirea...sunt atatea lucruri nestiute si neexplicate...Fiecare este liber sa creada in ceea ce doreste... |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
|
|
|
|
donna
Somewhat fabulous
Data inscrierii: 07/Dec/2006
Mesaje: 64
|
|
|
|
|
|
| Trimis: 08/02/2007 03:54 Titlul subiectului: |
|
|
e adevarat ca in Iasi cind e Sf Parascheva se aduna o gramada de oameni sa mearga sa se inchine la moaste, pina si oameni din iasi stau la rind ore intregi ca sa mearga in ziua aia, pt ca e zi speciala (cind ei ar putea merge in oricare alta zi a anului). Totusi, pt unii oameni, asteptarea aia are rol purificator, si simt ca daca fac mai multe sacrificii sunt mai bine vazuti de Aldesus. N-as zice ca sunt indobitociti, dar asa inteleg ei sa-si practice religia (bine, daca ajung se se si bata, aia deja nu mai are sens! dar nu uitati ca unde sunt grupuri mare de oameni sunt si tot felul de hoti, asa ca sigur iese cu bataie!). Credinta, in special crestina, e bazata pe penitente, restrictii, dedicatie. Pe de alta parte, musulmanii se roaga de 5 (parca) ori pe zi, ceea ce noua nu se pare cam mult... Pina la urma fiecare isi practica religia asa cum ii spune sufletul si nu trebuie judecati, cita vreme nu fac rau altuia.
Cit despre "religia inventata"... Normal ca e inventata, cel putin partial. Invingatorii scriu istoria (ca cei invinsi nu mai supravietuiesc s-o scrie). Asa ca ce avem noi acum drept carti sfinte, sunt o colectie de texte scrise dupa evenimentele din momentul lui Iisus, si nici macar nu sunt complete. Au scris si altii evanghelii, dar numai 4 au ajuns sa fie "texte aprobate" de biserica de la vremea aceea (si de mai apoi)... Plus ca au fost traduse de nenumarate ori, si cine stie cit s-a schimbat din intelesul original... Deci parerea mea e ca adevarul nu-l gasesti in cartile religioase, ci doar in sufletul tau.
Ritualurile din biserica au si ele un rol, marcheaza evenimente importante din viata si te ajuta sa treci prin ele. Dar in ultima vreme se ajunge la chestii ridicole, daca luminarea n-are flori la nunta, nu e buna; sau nasa trebuie sa mearga in spatele nasului... sau alte aberatii de astea.[/i] |
|
|
|
| Autor |
Mesaj |
|
|
|
|
eris
Administrator
Data inscrierii: 19/Noi/2006
Mesaje: 154
|
|
|
|
|
|
| Trimis: 09/03/2007 18:44 Titlul subiectului: |
|
|
Dupa parerea mea, se face o mare greseala atunci cand se confunda biserica, ca si instutie, cu actul credintei in sine.
Eu cred in spiritualitate, dar cred in religie si nici in biserica. Desi e drept ca cel mai in largul meu ma simt intr-o biserica catolica (cred eu ca datorita simplitatii atat a stilului de constructie cat si a persoanelor civilizate in manifestarile lor) dar ca si institutie imi este cea mai nesuferita. Sunt sigura ca fiecare biserica e vinovata de multe crime, dar cea mai flagranta ipocrizie a istoriei mi s-a parut perioada Inchizitiei, cand preotii aveau aerul ca au fost investiti de Dumnezeu sa ucida 
Ceva dreptate are intr-adevar Dan Brown, cand prezinta religia ca un mod de subjugare a maselor. In fapt, asa si este.
Despre ortodoxism ce sa spun... Stiu ca inseamna "calea cea dreapta" dar pe mine ma dezgusta halul in care se practica la noi. Poate sunt eu fandosita, dar tot ce urla a taranism mie nu imi place iar ca atare nici nu practic. Ceremoniale stupide, preoti care vin in casa cu botezul dar trag cu ochiul la ce vorbesti tu pe messenger si ce tablouri ai pe pereti, in biserica babe care se iau la harta, slujbe in care se vorbeste mult si prost ca sa nu spun atat de pe langa subiect incat ar fi deja rubrica mondena iar exemple ar mai fi...
Ceea ce ma deranjeaza pe mine cel mai si cel mai mult este faptul ca din cauza bisericii s-a ajuns la imaginea atat de degradanta a femeii in societate. Desi se presupune ca a dat nastere virgina fiind, Fecioara Maria este exclusa din Sfanta Treime, care, logic vorbind, nu are cum sa existe numai intre entitati masculine. Fiul nu purcede direct din Tatal, pentru ca genetic este imposibil, chiar daca vorbim de altfel de forte aici. Plus faptul ca simbolul perfectiunii nu este triunghiul, ci patratul ale caror diagonale formeaza intr-adevar crucea crestina...
Eu cred in Dumnezeu, dar nu cred in instutia autoerijata in purtatoarea vocii Domnului pe pamant. Nimeni nu este in masura sa judece pacatul decat Dumnezeu insusi, iar Dumnezeu a spus "sa iertam pacatosului de 70 de ori cate 7 pacate"...
_________________
If you find someone to love the "you" you love, well... that´s just fabulous |
|
|
|
FAQ 
Mesaje private 
